România este o țară cu tradiții profunde și interesante, unde se îmbină multe culturi diverse. Tradițiile europene se întâlnesc cu moștenirea comunistă, iar acest amestec este resimțit mai ales în București. Secolul XX a fost o perioadă dificilă pentru capitala României: orașul a trecut prin două războaie, bombardamente și ocupația sovietică. Cu toate acestea, bucureștenii au continuat să sărbătorească anual importantele sărbători de iarnă. În acest articol, vă vom spune cum se desfășurau sărbătorile în Bucureștiul secolului XX. Mai multe pe bucharestka.eu.
Cum sărbătoreau Crăciunul locuitorii Bucureștiului în secolul XX
Sărbătoarea Crăciunului în diferite țări are multe elemente comune, dar fiecare cultură își păstrează și propriile particularități. Majoritatea locuitorilor Bucureștiului proveneau din satele românești, de aceea aveau o legătură profundă cu această sărbătoare. Treptat, orașul a adăugat noi elemente de sărbătoare, care s-au integrat perfect alături de tradiții. Astfel, Crăciunul a devenit pentru bucureșteni nu doar o sărbătoare familială, ci și un prilej de bucurie și petrecere.
Fiecare familie începea pregătirile printr-o curățenie minuțioasă a casei, după care bucureștenii se ocupau de activități mai plăcute, cum ar fi reînnoirea hainelor și pregătirea mesei festive. Negustorii vechi de produse alimentare aveau un rol important, căci de la aceștia își procurau bucureștenii avuți carne, cârnați, icre, măsline, vinuri fine, fructe exotice și alte delicii. Gospodinele înveleau sarmale, umpleau caltaboși, feliau și asezonau cârnați, fără a uita de jambonul fiert și de limba afumată. Dulciurile erau la mare preț – cozonaci, prăjituri, sarailii și baclavale, toate fiind pregătite cu grijă și bucurie și răspândind o aromă plăcută în toată casa.
În ziua de Crăciun, fiecare casă din București, oricât de modestă, avea musai friptură de porc, sarmale, vin roșu și prăjituri tradiționale românești. Totuși, înainte de a se așeza la masă, toți împărțeau pomeni pentru sufletele celor dragi trecuți în neființă.
Copiii se pregăteau și ei într-un mod aparte. Se adunau în cete și învățau colindele tradiționale. Dacă în satele românești colindele se cântau de la miezul nopții până la zori în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în București colindătorii începeau seara și continuau până la miezul nopții. Copiii erau îmbrăcați în paltoane lungi, cu șaluri de lână groasă și căciuli de blană de oaie, respectând astfel portul copiilor de la sat.
La fel ca în sate, bucureștenii întâmpinau colindătorii cu covrigi, mere și nuci, iar pe stradă, trecătorii le dădeau bani. Banii erau adesea folosiți pentru a cumpăra un ceai cald cu scorțișoară, pentru a se încălzi și a putea continua colindatul.
Corul Teatrului Național de Operă cânta și el colinde, iar la începutul secolului XX publicul principal era format din descendenți de nobili și copiii acestora.
Unii bucureșteni erau nemulțumiți de introducerea bradului împodobit. Acest obicei era o influență occidentală, deoarece bradul decorat provenea din tradițiile păgâne germanice, iar treptat, a fost adoptat de popoarele creștine. La începutul secolului XX, bradul de Crăciun putea fi văzut doar în casele germanilor și ale orășenilor înstăriți. Totuși, obiceiul folosirii copacilor la evenimente importante exista deja la români (în cadrul nunților și înmormântărilor), astfel încât treptat bradul a devenit un simbol nelipsit în oraș, fiind întâlnit nu doar în locuințe, ci și în diverse instituții publice din București.
Până la ocupația sovietică, întreg Bucureștiul era cuprins de sunetele adânci și variate ale clopotelor din numeroasele biserici ale orașului. Efectul era foarte frumos: unele clopote sunau înalte și măreț, altele – tainic și discret, sau vesel și plin de viață.
Anul Nou
Anul Nou este sărbătorit în România de mai bine de două secole, iar în Bucureștiul secolului al XX-lea existau tradiții aparte.
În seara de Anul Nou, bucureștenii primeau oaspeți cu daruri. Petrecerile erau pline de jocuri de păpuși, cântece și glume, iar atmosfera de pe străzi și din casele bucureștene era una zgomotoasă și veselă. În dimineața de 1 ianuarie, oamenii mergeau la biserică, după care își urau „La mulți ani!” și, din spirit de distracție, trăgeau în aer cu puști și pistoale.
Familiile aristocratice din București pregăteau pentru Anul Nou torturi cu creme și glazuri de diverse tipuri, precum și bezele și prăjituri cu miere.
Prima petrecere de Anul Nou în stil occidental a avut loc în București în anul 1900, când regele Carol I a organizat un mare bal pe 1 ianuarie. Au fost invitați reprezentanți ai armatei, diplomației, politicii și ai lumii artistice, în timp ce oamenii de rând se bucurau de spectacolul convoiului regal și de eleganța trăsurilor.
Așadar, vedem că în secolul trecut sărbătorile de iarnă în București erau foarte animate. Fiecare familie sărbătorea Crăciunul și Anul Nou nu doar acasă, ci și în întreaga comunitate. De-a lungul anilor, întreaga umanitate s-a încălzit în timpul iernii prin aceste frumoase tradiții, transmise din generație în generație.
Dacă planificați să petreceți sărbătorile de iarnă în București, vă invităm să descoperiți și materialul nostru despre cele mai bune locuri pentru ședințe foto în capitală.