Fiecare persoană experimentează din când în când o stare de anxietate, care poate dura de la câteva minute la câteva zile. Totuși, pentru unii, aceasta nu este doar o stare temporară, ci o stare permanentă care le afectează calitatea vieții. În acest caz, vorbim despre anxietate – o trăsătură psihologică ce se manifestă prin tendința de a resimți frecvent îngrijorare pentru motive nesemnificative. Mai multe detalii despre această tulburare și modalitățile de combatere pot fi găsite pe bucharestka.
Ce este anxietatea?
Aceasta este o stare care consumă multă energie și duce la o oboseală psihică cronică. Anxietatea poate fi descrisă ca un amestec de tensiune psihologică, nervozitate și frică. Persoanele cu tulburări de anxietate resimt în mod constant o stare de neliniște, chiar și în situații fără stres. Aceasta afectează semnificativ funcționarea lor zilnică și calitatea vieții.
Deși în anumite momente anxietatea poate părea similară cu frica obișnuită, în realitate nu sunt același lucru. Frica este un semnal al organismului care are rolul de a atrage atenția asupra unui pericol, pregătindu-l pentru luptă. După ce pericolul dispare, și frica dispare; în schimb, anxietatea poate persista pe termen lung. Frica apare atunci când există o amenințare directă, iar anxietatea poate apărea chiar și la amintirea pericolului. Frica are o sursă clară și o cauză rațională, în timp ce anxietatea nu are întotdeauna una. Frica impulsionează spre acțiune, pe când anxietatea duce la inactivitate.
Anxietatea este direct legată de gândurile și așteptările negative. Din cauza unui mecanism de gândire irațional, persoana începe să acționeze într-un mod care, în teorie, ar trebui să o protejeze de posibilele pericole. De exemplu, evită contactele sociale, limitează activitățile profesionale și alte activități sau acordă o atenție excesivă stării de sănătate. Contactele cu alte persoane sau diferitele situații sociale pot genera o anxietate puternică. Confortul intimității și al izolării oferă, în mod aparent, o senzație de siguranță.
Bucureștiul este un centru al oportunităților, diversității și inovației. Numeroasele avantaje sociale fac orașul mai atractiv decât zonele suburbane sau rurale pentru stabilirea domiciliului. Cu toate acestea, un oraș mare poate avea un impact serios asupra bunăstării psihice. Persoanele cu anxietate își doresc și mai mult să se izoleze social în acest mediu. Ritmul rapid și uneori haotic al orașelor provoacă stres și neliniște.
Tulburările de anxietate pot fi clasificate în mai multe tipuri. Printre cele mai comune se numără:
- Tulburarea de anxietate generalizată – o stare prelungită de îngrijorare cu privire la o gamă largă de situații și probleme. Persoanele afectate se simt extrem de preocupate sau neliniștite, chiar și în lipsa unor amenințări reale.
- Tulburarea de anxietate socială (sau fobia socială) – o stare intensă de tensiune și anxietate în interacțiunile sociale, provocată de teama de judecată sau evaluare de către ceilalți.
- Tulburarea de panică – o stare de îngrijorare extremă asociată cu teama de atacuri de panică recurente, declanșată de stres cronic sau alte nevroze.
Care sunt simptomele?
Alexandra Demian este o psihologă și psihoterapeută română. Ea ajută pacienții să facă față problemelor psihologice prin diverse metode – de la psihoterapie individuală la terapie de grup, de familie sau de cuplu. După cum scrie specialistul în blogul său, pentru o stare de anxietate sunt caracteristice o neliniște intensă, sentimentul de pericol, așteptarea unor evenimente negative, dificultăți de concentrare, iritabilitate. Fizic, anxietatea se manifestă prin bătăi rapide ale inimii și respirație accelerată, dureri în zona pieptului, transpirație excesivă, tremurături, slăbiciune, oboseală, amețeli, probleme gastrointestinale, urinare frecventă și tulburări de somn. Adesea, persoanele cu tulburări de anxietate se plâng de senzația de rău general, neputință, neliniște și lipsă de energie.
Hiper-vigilența, adică o stare de conștientizare și atenție sporită, este asociată cu un nivel ridicat de stres. Din această cauză, în organism se eliberează adrenalină, ceea ce duce la senzația de tremurături în întregul corp, transpirație, durere în piept și puls accelerat. Tulburările de somn se manifestă prin treziri frecvente în timpul nopții și dificultăți în a adormi. Lipsa de somn este un factor semnificativ care poate agrava nivelul anxietății. Indiferent dacă persoana suferă sau nu de anxietate, nivelul de neliniște crește din cauza deficitului de somn. Această legătură poate deveni un cerc vicios: lipsa de somn provoacă anxietate, iar anxietatea – probleme de somn.

Deoarece corpul este foarte tensionat, relaxarea pentru o persoană cu anxietate este extrem de dificilă. Din această cauză apar frecvent dureri de cap. Dacă persoana încearcă să își relaxeze corpul, poate experimenta un atac de panică din cauza sentimentului de pierdere a controlului asupra situației. Aceasta explică de ce persoanele anxioase preferă să rămână mereu într-o stare de vigilență.
Starea de nervozitate și iritabilitate este legată de faptul că anxietatea generează un anumit grad de suferință. În acest moment, persoana devine neliniștită atât din cauza necesității de a-și proteja siguranța, cât și a incapacității de a face față stării emoționale negative. Aceeași situație este legată de tendința de a se îngrijora excesiv. Persoana simte neliniște și, în același timp, își face griji că nu știe cum să își gestioneze emoțiile. Din cauza sentimentului de neputință, stima de sine scade, iar încrederea în propriile forțe este diminuată. Apariția frecventă a gândurilor negative face dificilă concentrarea asupra activităților zilnice. În loc să rezolve problemele din lumea exterioară, individul își consumă energia încercând să depășească conflictele interioare.
Care sunt cauzele anxietății?
Anxietatea poate fi provocată de factori precum:
- Genetica (unele persoane sunt mai predispuse la anxietate)
- Experiențele traumatice
- Expunerea prelungită la stres și factori de mediu
- Starea de sănătate

Cum să facem față?
Bunăstarea personală este o parte indispensabilă a vieții umane. Acordarea unei atenții deosebite emoțiilor proprii și căutarea modalităților de a rezolva problemele psihologice sunt pași importanți spre o stare generală de bine. Potrivit psihologului bucureștean Alexandra Demian, există mai multe modalități de a face față anxietății. Toate acestea sunt eficiente împreună cu schimbarea obiceiurilor zilnice (o alimentație sănătoasă, sport, somn de calitate, echilibru între viața profesională și cea personală).
Psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta are ca scop combaterea gândurilor negative și a percepțiilor distorsionate ale realității. Cu ajutorul unui psihoterapeut, pacientul își schimbă tiparele de gândire și comportament în unele mai realiste și pozitive. Prin participarea activă a pacientului la terapie și îndeplinirea sarcinilor de acasă, starea emoțională se îmbunătățește. Psihoterapia permite identificarea tipului de anxietate, a cauzelor acesteia și lucrul eficient pentru gestionarea simptomelor și rezolvarea problemelor existente. TCC îi învață pe oameni alte modalități de a gândi, de a se comporta și de a reacționa, care îi ajută să se simtă mai puțin anxioși.
Tratamentul medicamentos. Uneori, psihoterapeutul nu poate ajuta pacientul fără medicamente. Dacă simptomele sunt cu adevărat severe, se recomandă consultarea unui specialist pentru a obține un plan de tratament. În primul rând, este necesar să discutați cu medicul de familie și să descrieți simptomele. Dacă acestea nu sunt legate de probleme fizice, medicul vă va trimite la un psihiatru.
Surse: psiconcept.ro, surl.li, mh4u.in.ua.
