Stresul este o reacție naturală a organismului la stimulii externi. Creierul, percepând o amenințare, determină glandele suprarenale să elibereze hormoni precum adrenalina și cortizolul. Viața în secolul XXI, cu schimbările sale globale, fluxul continuu de informații și goana nesfârșită după succes, forțează oamenii să trăiască într-o stare de stres constant. Detalii despre acest „ucigaș tăcut” și cum să evităm epuizarea organismului, citiți mai departe pe bucharestka.
Este stresul întotdeauna dăunător?
Stresul prelungit crește riscul de hipertensiune, atac de cord și accident vascular cerebral. Cu toate acestea, o cantitate mică de stres este benefică, ajutându-ne să facem față mai bine sarcinilor zilnice. Un nivel optim de stres este necesar pentru a rămâne concentrați și a lucra eficient.
Psihologii de la Centrul MAZE din București au identificat patru tipuri de stres:
- Eustresul – un tip de stres benefic: psihologic, fizic sau biochimic/radiologic. Acesta nu dăunează sănătății și poate oferi experiențe pozitive. Eustresul este necesar pentru bunăstarea generală a omului și îmbunătățește funcțiile cognitive, legând mai puternic neuronii din creier și sporind memoria și atenția.
- Stresul cotidian – preocupări legate de rutina zilnică, cum ar fi munca, educația copiilor, gestionarea finanțelor.
- Stresul cauzat de schimbări bruște – declanșat de evenimente neașteptate și dureroase, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau pierderea locului de muncă.
- Stresul post-traumatic – rezultat al experiențelor traumatizante, precum accidente, dezastre naturale sau război.
Există două tipuri de stres în funcție de intensitate: acut și cronic.
Stresul acut este cel mai frecvent și apare atunci când experimentăm evenimente care se desfășoară în prezent sau avem îngrijorări legate de viitor. De exemplu, oamenii pot simți stres acut din cauza unui conflict sau a unui termen limită la locul de muncă. În această perioadă pot apărea simptome precum dureri de cap, tensiune, senzație de gol în stomac, anxietate ușoară etc. Deoarece stresul acut este de scurtă durată, nu provoacă daune semnificative organismului.
Stresul cronic se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp și este mai dăunător decât cel acut. La dezvoltarea acestuia contribuie factori precum o familie disfuncțională, o profesie stresantă, probleme financiare sau experiențe traumatice din copilărie. Întrucât o problemă nu poate fi rezolvată într-un termen scurt, organismul suferă de epuizare prelungită. Stresul cronic contribuie la apariția problemelor legate de sistemele cardiovascular, respirator, imunitar și chiar reproductiv. Acesta este un factor major care influențează dezvoltarea diabetului de tip II și a hipertensiunii arteriale. Stresul cronic este, de asemenea, asociat cu depresia, anxietatea și alte probleme psihice. Deoarece este adesea trecut cu vederea, stresul este numit „ucigașul tăcut”.
Cum să recunoaștem stresul?
Viața într-un oraș mare precum Bucureștiul are, fără îndoială, avantajele sale. Cu toate acestea, goana după succes generează un stres constant, cauzat de imposibilitatea de a te relaxa măcar puțin. Aceasta creează condiții propice pentru dezvoltarea diferitelor afecțiuni, inclusiv a celor psihice. De aceea, este important să învățăm să recunoaștem stresul pentru a menține o sănătate psihică bună. Simptomele caracteristice stresului cronic includ: o stare de agitație și tensiune; dureri de spate sau piept; crampe sau spasme musculare; dureri de cap frecvente; iritabilitate și chiar furie; dificultăți de concentrare; senzație persistentă de tristețe; mese excesiv de frecvente sau, dimpotrivă, perioade de înfometare; abuz de droguri și alcool; tendința de izolare socială; dificultăți de somn și insomnie.
În plus, atât stresul cronic, cât și cel acut împiedică o persoană să se relaxeze. În această stare, ne este greu să ne concentrăm asupra activităților zilnice, iar nervozitatea sau frica devin prezente. În minte apar prea multe gânduri, ceea ce face dificil să ne bucurăm de viață.
Hormonii pe care organismul îi produce ca răspuns la situațiile stresante pot avea numeroase consecințe fizice. Printre acestea se numără: dificultăți de respirație, atacuri de panică, vedere încețoșată sau dureri oculare, oboseală, constipație sau diaree, greață, amețeli sau leșin, apariția erupțiilor cutanate sau mâncărimilor, transpirație excesivă, modificări ale ciclului menstrual și altele.
Cauzele stresului
Ceea ce reprezintă o situație stresantă pentru o persoană poate fi complet normal pentru alta. Percepția diferitelor evenimente depinde de experiența de viață, de stabilitatea psihică a individului și de alte aspecte. Tulburările psihice, predispoziția la depresie etc., contribuie la o reacție mai accentuată la evenimentele negative.
Stresul este cel mai frecvent provocat de următorii factori: dificultăți la locul de muncă; lipsa timpului; probleme în familie; probleme de sănătate; relații complicate, despărțiri sau divorțuri; mutarea într-un alt oraș; lipsa resurselor financiare; evenimente traumatizante (precum un accident sau violența).
Metode de combatere
În București există numeroși specialiști competenți care pot ajuta la depășirea stresului. Specialiștii de la MAZE Center recomandă următoarele metode de combatere a stresului:
- Psihoterapia. Terapia cognitiv-comportamentală este deosebit de eficientă. Aceasta este orientată spre combaterea gândurilor negative și a percepțiilor distorsionate asupra realității. Cu ajutorul psihoterapeutului, pacientul își modifică tiparele de gândire și comportament către unele mai realiste și pozitive. Datorită participării active în terapie și realizării sarcinilor date pentru acasă, starea emoțională a pacientului se îmbunătățește. Terapia cognitiv-comportamentală este eficientă nu doar pentru cei care suferă de stres, ci și pentru cei cu depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare de anxietate, tulburare bipolară, panică, fobii sociale și alte fobii, PTSD, tulburări de alimentație și dependență de substanțe psihotrope.
- Medicația. Uneori, terapeutul nu poate ajuta pacientul doar prin terapie, de aceea este necesar să se utilizeze medicamente pentru a elimina anumite simptome asociate stresului. Aceste medicamente pot fi prescrise de medicul de familie sau de un psihiatru.
- Activitatea fizică. Exercițiile fizice contribuie la reducerea semnalelor de stres din organism, având un efect benefic asupra creierului și corpului. În timpul sportului, producția de endorfine, numite și „hormonii fericirii,” crește. Acești neurotransmițători acționează ca analgezice naturale, îmbunătățind starea de spirit și relaxându-ne. Activitatea fizică permite unei persoane să petreacă timp singură cu propriile gânduri, să elibereze furia și să se calmeze.
- Gestionarea timpului și a activităților. Este important ca persoanele afectate de stres să învețe să-și analizeze modul de a-și petrece timpul. Uneori, este suficient să întrerupă anumite activități sau să reducă timpul alocat unor sarcini pentru a îmbunătăți starea psiho-emoțională. De exemplu, workaholicii trebuie să învețe să găsească un echilibru între muncă și viața personală. Dacă activitățile zilnice devin prea epuizante, iar viața nu mai aduce satisfacții, este recomandat să introducă în program activități care aduc fericire.
Surse: mazecenter.ro, childrenhealth.center, verywellmind.com.